1. Sarmale cu urdă în foi de sfeclă ca în Ținutul Zimbrului din județul Neamț

În Ținutul Zimbrului vei fi întâmpinat de localnici calzi și ospitalieri, care îți vor povesti istorioare captivante și te vor răsfăța cu bucatele lor tradiționale moldovenești. Clasicele sarmale au parte aici de o reinterpretare aparte: urda delicată a înlocuit carnea, iar în loc de varză umplutura e învelită în foi de sfeclă. Testează-le, nu le vei uita!

Rețeta de luat acasă: Se iau 2 căni de urdă din cea mai fină, 1 cană de orez, o ceapă, 25-30 de frunze de sfeclă, două căni de borș, 100 ml bulion și apă, și o ceșcuță de smântână. Recomandăm ca această rețetă delicioasă, tradițională Ținutului Zimbrului, să fie gătită alături de prieteni, asezonată cu multe râsete și povești. Așadar, se călește o ceapă mare, tocată fin, apoi se adaugă o cană de orez, sare și două căni de urdă. Se amestecă bine, apoi se umplu sarmalele în mod obișnuit. Acestea se fierb într-un amestec de borș cu bulion și apă. La final, în sos se adaugă smântână. Se servește încet, în tihnă, cu bucurie și recunoștință!

2. „Umplătura” de ficățel ca la Margina, în județul Timiș

Pregătită de tanti Emilia Popa din Coșteiu de Sus la evenimentele speciale sau în duminicile când se adună cu toții la masă, rețeta „Umplăturii” de ficățel are origini slovace și vine de departe în timp, de pe vremea când tanti Emilia era mică și oamenii erau nevoiți să înmulțească mâncarea în diferite feluri, pentru a ajunge la toți. Păstrată cu grijă, rețeta este reprodusă și azi, pentru gustul bun și proprietățile sale hrănitoare.

Rețeta de luat acasă: „Umplătura” se face în felul următor: se toacă o ceapă mare, să fie cât pumnul, într-o lingură sănătoasă de untură. Nu ulei, că untura e mai gustoasă! Se pune ceapa să se călească până este sticloasă. Se ia înapoi de pe foc și atunci se taie o legătură de pătrunjel, un ficățel-doi rași cruzi – nu tăiați – și apoi li se adaugă sare, piper și 5-6 ouă, nu mai multe. Câte ouă pui, atâtea linguri de făină! Se amestecă toată compoziția și după aceea amestecul se pune la fiert într-o pungă care nu se topește. Mai demult se punea în celofan, se lega frumos și se băga în apă fiartă unde trebuie să stea la fiert cam 45 de minute. Apoi, pe o farfurie întinsă, se taie felii.

3. Ciorba poeka de Ciumani (Csomafalvi poékaleves) ca-n Harghita

Te-ai gândit vreodată că poate exista o ciorbă ce combină ciolanul afumat cu prunele uscate, servită cu paste prăjite? Atunci când călătorești în Harghita vei întâlni peisaje care taie respirația și o cultură culinară ce îmbină tradiția secuiască cu elemente moderne. Am găsit aici un exemplu de măiestrie culinară secuiască, o rețetă care echilibrează ingenios gusturile tradiționale cu inovații contemporane: Ciorba poeka de Ciumani!

Rețeta de luat acasă: Preparată cu ciolan afumat, această ciorbă îmbogățită cu legume proaspete, prune uscate și un rântaș roșu pentru îngroșare, este o reprezentare autentică a bucătăriei regiunii. Începeți prin a fierbe ciolanul afumat, adăugați ceapă călită, morcovi, țelină, prune uscate, frunze de dafin, boia dulce, sare și pastă de roșii. Rântașul roșu, făcut din făină și untură, este folosit pentru îngroșarea ciorbei. După ce ingredientele s-au înmuiat, se combină conținuturile din două oale separate și se adaugă oțet și zahăr pentru echilibrarea gustului. Un element unic al acestei ciorbe sunt pastele prăjite, pregătite din făină, ouă, sare și bicarbonat de sodiu, modelate și prăjite până devin crocante. Această ciorbă poate fi servită cu tăiței, "csipetke" sau găluște din griș, dar se recomandă servirea cu paste prăjite și prune uscate.

4. Clătitele brașovene, cu gust de Țara Bârsei

Oricine iubește clătitele, dar în Țara Bârsei ele se transformă din desert într-o mâncare savuroasă. Umplute cu carne tocată și servite cu un sos de roșii bogat, acest fel de mâncare domnesc îți va rămâne în minte și îl vei căuta de fiecare dată când treci prin zonă.

Rețeta de luat acasă: Acum, haide să-ți spunem tainele preparării celebrelor clătite brașovene: Se ia carnea tocată, un amestec de porc cu vită delicios, se călește cu ceapă și ulei, apoi se stinge cu vin alb. Este doar umplutura celebrelor clătite brașovene, care surprind cu textura lor deosebită. Căci clătitele din ou, lapte și făină, ticsite cu acel mix delicios, sunt tăvălite pe fiecare parte prin ou bătut și pesmet, apoi fripte în ulei pentru a căpăta un înveliș auriu irezistibil. Fiecare porție este completată cu un sos de roșii care îți lasă gura apă și invită la momente de bucurie și sărbătoare.

5. Dresală cu bureți păstrăvi din inima Bucovinei

În afară de minunatele mănăstiri, Bucovina oferă o gamă variată de mâncăruri tradiționale. Printre multele bunătăți de aici ies în evidență preparatele cu tot soiul de ciuperci, bureți sau hribi - ciorbe și tocănițe hrănitoare, gustoase, care te fac să nu simți lipsa cărnii în perioadele de post. Am ales de aici un borș de bureți dres cu smântână: numită și „păstrăv de nuc” (Polyporus squamosus), ciuperca creşte pe copacii vii – nuci, arțari, foioase sau pomi fructiferi, începând din primăvară până în luna octombrie.

Rețeta de luat acasă: Pentru 5 porţii este nevoie de 700 g de bureţi, ou, zarzavat în funcţie de cât de groasă se vrea a fi ciorba: ardei, roşii, morcov, ceapă şi pătrunjel - tocate, 800 g de smântână, jântuială sau borş acru, sare, leuştean şi hasmaţuchi. Bureţii păstrăvi se pun la fiert, se ia spuma, după care se adaugă zarzavatul. Când legumele sunt fierte se acreşte cu jântuială – iese mai gustoasă faţă de cea preparată cu borş. În funcţie de gust, se mai lasă să dea un clocot-două şi se opreşte focul. Smântâna se amestecă cu oul şi se toarnă în deresală. Deasupra se pune leuştean şi hasmaţuchi. Se serveşte rece, vara fiind o adevărată plăcere culinară.

6. Hribovica, îmbrățișarea tradițiilor bihorene

În zona Bihorului am găsit altă rețetă de supă cu ciuperci ce ne arată îmbinarea perfectă între culturi și gusturi din această zonă. Este una dintre cele mai autentice experiențe culinare pe care le puteți savura aici și este cunoscută sub numele de Hribovica. Această supă, cu o tradiție îndelungată în comunitatea slovacă din nordul Bihorului, este mai mult decât un simplu fel de mâncare – este o parte integrantă a culturii locale și a tradițiilor culinare.

Rețeta de luat acasă: Pregătirea rețetei de Hribovica este un proces care începe cu alegerea ciupercilor uscate. Acestea sunt puse la înmuiat pentru a-și recăpăta textura și aroma. În timp ce ciupercile se hidratează, cartofii sunt curățați și tăiați, iar ceapa este mărunțită și călită ușor în untură sau ulei. Ciupercile hidratate sunt apoi adăugate în oală, împreună cu cartofii și condimentele, creând o bază robustă și aromată. Secretul acestei supe constă în prepararea unui rântaș din făină și lapte, care este adăugat în oală pentru a îngroșa supa și pentru a-i conferi o textură cremoasă. Spre final, supa este îmbogățită cu smântână, transformând-o într-un fel de mâncare reconfortant și bogat în gust. Servită caldă, Hribovica este mai mult decât o supă – este o îmbrățișare caldă a tradițiilor bihorene.