În comuna Margina, din județul Timiș, învățăm să fim mai mult călători și mai puțin turiști. Ne așezăm la masă cu gazdele de aici, și, cu fiecare îmbucătură, descoperim ce diversitate culturală se ascunde în fiecare fel de pe masa ce se întinde în fața noastră.
Șvabii, maghiarii, sârbii, rușii, bulgarii, rutenii și romii au lăsat pe aici influențe ce se simt în gustul bogat al ciorbelor condimentate cu tarhon, al zacuștii, al papricașului, al sarmalelor bătrânești, al plescaviței și al tuturor celorlalte bunătăți nelipsite de pe masa locuitorilor acestei zone.
Mâncărurile sunt grase, hrănitoare și gustoase, caracterizându-se prin sosuri cu rântaș, obținute din făină încinsă, stinsă cu supă de oase sau de zarzavat și îmbunătățită cu smântână. Sarmalele (sarmele) sunt diferite de cele făcute în celelalte zone ale țării, fiind preparate din carne tocată cu satârul și mari cât pumnul.
Tururile foarte bine organizate din zonă vă ajută să descoperiți, alături de mâncare, natura și cultura acestor locuri.
Porniți în tururile ghidate și poposiți pe traseu în jurul unor mese organizate în gospodăriile localnicilor. Veți afla nu doar despre produsele curate și gustoase pe care le gătesc, dar și despre firea generoasă a acestor oameni, care ”se îngrașă când vă văd mâncând”.
Aici o găsim și pe tanti Emilia Popa, una dintre gazdele produsului Mic dejun la Margina, cea care pune pe masa oaspeților feluri de mâncare tradițională și feluri de mâncare pe care continuă să le țină în viață prin implicarea ei.
„Umplătura” de ficățel, rețetă cu origini slovace, este unul dintre exemple. Pregătită de tanti Emilia Popa din Coșteiu de Sus la evenimentele speciale sau în duminicile când se adună cu toții la masă, rețeta vine de departe în timp, de pe vremea când era mică și oamenii erau nevoiți să înmulțească mâncarea în diferite feluri, pentru a ajunge la toți. Păstrată cu grijă, rețeta este reprodusă și azi, pentru gustul bun și proprietățile sale hrănitoare.
„Umplătura” se face în felul următor: se toacă o ceapă mare, să fie cât pumnul, într-o lingură sănătoasă de untură. Nu ulei, că untura e mai gustoasă! Se pune ceapa să se călească până este sticloasă. Se ia înapoi de pe foc și atunci se taie o legătură de pătrunjel, un ficățel-doi rași cruzi – nu tăiați – și apoi li se adaugă sare, piper și 5-6 ouă, nu mai multe. Câte ouă pui, atâtea linguri de făină! Se amestecă toată compoziția și după aceea amestecul se pune la fiert într-o pungă care nu se topește. Mai demult se punea în celofan, se lega frumos și se băga în apă fiartă unde trebuie să stea la fiert cam 45 de minute. Apoi, pe o farfurie întinsă, se taie felii.
Această rețeta slovăcească pe care tanti Emilia și-o amintește de la mama sa vine din vremea în care nunțile se făceau acasă, nu se făceau la restaurante, iar aceasta era una dintre mâncărurile tradiționale. Pentru că la slovaci se pune de două ori carnea pe masă la nunți sau la botezuri. Se pune supa, se pune carnea de pui fiartă, nefăcută cu ou, apoi ficățel din acesta, cu pireu și cu compot. După aceea, sarmalele, după sarmale se pune friptura de porc cu murătură și după toate acestea se pun prăjiturile.
Unii oameni spun că acest fel de mâncare a fost făcut să înmulțească bine carnea, fiindcă din doi ficăței faci o farfurie plină de mâncare. Însă el se face și astăzi la masa de duminică sau pentru goștii, adică musafirii speciali. Așa cum sunteți așteptați să fiți și domniile voastre! Link-uri utile: platforme de rezervare, pagini ale operatorilor
Link copiat! 
0256406406 - Consiliul Județean Timiș
Continuă cu Google
