Istoria sa este legată de cea a cunoscutei familii de nobili maghiari Bánffy. Numeroșii grofi, cărturari și oameni politici ai acestui neam au marcat istoria Transilvaniei. Forma actuală a castelului de la Sâncrai este cea comandată de baronul Jenő Bánffy, care a trăit la finalul secolului XIX, într-o epocă de fervoare arhitecturală.
Combină mai multe stiluri, având la bază principiile arhitecturii clasice franceze, la care se adăugă forme dinamice inspirate de stilul italian sau boemian cu elemente de ArtNouveau și clasicism eclectic. Clădirea e fermecătoare, cu o terasă orientată spre râul Mureș. Aceasta apare în numeroase imagini de început de secol XX ca simbol al vieții simple, dar confortabile, a nobililor vremii.
Așa cum s-a întâmplat cu mai toate castelele din Transilvania, după reforma agrară și după marile războaie a devenit o clădire utilitară, fiind pe rând institut de nevăzători, spațiu de prevenție a tuberculozei la copiii orfani și centru pentru asistență socială a copiilor cu dizabilități. Astăzi, însă, trăiește o epocă nouă, fiind restaurat și redat, încetul cu încetul, comunității.
Scurtă incursiune istorică
În anul 1890, proprietarul castelului din Sâncrai era Jenő József Bánffy (1845–1903), care nu se căsătorise și nu avea copii. El a modificat clădirile existente, rezultând castelul așa cum îl vedem în prezent. După 1903, nepotul său, Ferenc Bánffy (1869–1938), a devenit noul proprietar al acestei moșii, deținând majoritatea terenurilor din Sâncrai și aproape jumătate din cele din satul vecin, Uifalău. Apoi, începând cu anul 1921, într-un context economic, politic și social tumultos, baronul Ferenc Bánffy a închiriat castelul Statului Român și s-a retras la proprietatea sa din Borșa.
Particularități arhitecturale
Castelul, în forma sa vizibilă astăzi, se datorează talentului lui Lajos Pákey, cunoscut arhitect clujean ce a trăit între anii 1853 și 1921. Viziunea sa a fost adusă la viață de către Carl Frigyes Maetz (1847-1896), un antreprenor și arhitect sas. Schimbările realizate între anii 1890 și 1896 au fost gândite de cei doi pentru a îmbina clădirile deja existente în zonă.
Personalități marcante
Din istoria mai recentă a castelului face parte și perioada în care acesta a funcționat ca institut pentru nevăzători. Unul dintre cei mai cunoscuți absolvenți ai acestei școli a fost folcloristul Ion Blăjan (1911-1975), interpret și culegător de folclor din zona Țării Secaşelor. „Omul cu ochelari negri", romanul său autobiografic, vorbește despre copiii de aici, profesorii lor și despre viața zilnică la institutul găzduit de Castelul din Sâncrai. Cartea a fost scrisă inițial în alfabetul Braille și a fost reeditată în anul 2021, la aniversarea a 110 ani de la nașterea autorului.
Audioführung
3D-Animationsfilm
Virtuelle Tour
Kontakt
Touristenführer
Se poate solicita în baza unei cereri către Consiliul Județean.
Wi-Fi
No
Status
Besuchbar
Zugang und Eintritt
Obiectivul funcționează în prezent doar ca centru cultural, fiind deschis publicului doar în ziua în care au loc evenimente. În baza unei solicitări către Consiliul județean Alba (cjalba@cjalba.ro) acesta poate fi deschis și pentru tururi ghidate tematice.
Parkplatz
Own
Zugang Einrichtungen für Menschen mit Behinderung
Yes
Zugang zum touristischen Ziel
Bicycle, Walking, By car
Sanitäreinrichtungen vor Ort oder in der Nähe
Yes
Die Verantwortlichen behalten sich das Recht vor, die Besuchsbedingungen der Sehenswürdigkeiten zu ändern.
Rezensionen