Mănăstirea Putna

Vizitabil
Într-o noapte întunecoasă, pe când Daniil Sihastru se ruga în adâncul chiliei sale, a sosit la el Ștefan-Vodă. Sihastrul l-a dus pe domn într-un loc înalt din apropiere, de unde i-a arătat niște lumini, în vale, și de unde se auzeau cântări îngerești. Sihastrul i-a spus atunci domnitorului că acolo trebuie să zidească o mănăstire în cinstea Maicii Domnului.
 
Domnitorul i-a ascultat sfatul și a pus piatra de temelie a mănăstirii  în 10 iulie 1466. Lucrările au durat trei ani.
Putna lui Ștefan-Vodă a avut o splendidă pictură interioară și exterioară. Voievodul a acordat mănăstirii drepturi speciale. Obștea a funcţionat ca o şcoală informală, în care se învăţa greacă şi slavonă, retorică, logică, muzică bisericească şi chiar astronomie, dar și broderie, caligrafie, iconografie, sculptură în lemn și ceramică.

La „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni” în 1871 au fost prezenți marii intelectuali români: Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu, care susțineau ideea unității culturale a românilor și care a precedat unirea tuturor românilor într-un singur stat.

După Unire, la Putna se adună întreg sufletul românesc, în memoria lui Ștefan cel Mare, voievodul-icoană, simbol de mângâiere și de nădejde al poporului. Venind aici, Regele Ferdinand împreună cu Regina Maria, la 16 mai 1920, a spus: „Chilia și Cetatea Albă, la pierderea cărora a sângerat inima ta, sunt ale noastre”.

Regimul comunist a adus grave restricții pentru mănăstire, dar ea s-a menținut ca centru spiritual și cultural al Moldovei. Și astăzi aici au loc evenimente închinate poetului Mihai Eminescu,  conferințe dedicate academicianul Zoe Dumitrescu Bușulenga,  – călugărită ca Maica Benedicta, al cărei mormânt se află la mănăstire, și simpozioane internaționale de istorie.

Poți vizita Muzeul Mănăstirii, care găzduieşte un tezaur extrem de valoros: una dintre cele mai prețioase colecții de broderie în tehnica bizantină din sud-estul Europei, manuscrise, argintărie, obiecte de cult și o replică după sabia Sfântului Ștefan cel Mare aflată în Sala armelor a Muzeului Topkapi din Istanbul, Turcia.


Unicitatea Picturilor

Conform cronicarului Ion Neculce, Putna epocii ștefaniene avea pictura interioară și exterioară de o frumusețe rară. Cronicarul a rămas impresionat de înfățișarea mănăstirii care era toată poleită cu aur, unde zugrăveala și elementele aurite se îmbinau în perfectă armonie.

Un fragment din pictura originală a fost încastrat, la o dată necunoscută, deasupra ușii care duce din pronaos în camera mormintelor, constituind o modestă mărturie a somptuoasei podoabe de altădată.


Comori neprețuite

La Putna se află numeroase cărți bisericești de o valoare inestimabilă precum Tetraevanghelele. Cel mai important este Tetraevanghelul scris de monahul Nicodim, din prima obște a Putnei. Pe fila 266 verso se află cel mai cunoscut portret al Sfântului Ștefan păstrat din vremea sa. 
Alături de acesta, mănăstirea adăpostește și Tetraevanghelul anonim dar și Tetraevanghelul dăruit de logofătul Petru Albotă. 

Se mai pot admira și cea mai veche cruce de lemn păstrată din Moldova dar și una dintre cele mai prețioase colecții de broderie în tehnica bizantină din sud-estul Europei.


Ghid Audio

Română - I
Română - II
Mănăstirea Putna

Putna, județul Suceava

Facilități
Facilități de acces persoane cu handicap

da

Parcare

proprie

Status

vizitabil

Wi-Fi

nu

Acces și intrare

intrare liberă

Acces obiectiv

bicicletă, cale ferată, la pas, rutier

Modalități de plată

numerar

Ghid turiști

român, englez

Grup sanitar în locație sau proximitate

da

Orar

Luni

04:00-21:00

Marți

04:00-21:00

Miercuri

04:00-21:00

Joi

04:00-21:00

Vineri

04:00-21:00

Sâmbătă

04:00-21:00

Duminică

06:30-21:00


Recenzii

Alte obiective din Ruta mănăstirilor din zona Moldovei

Placeholder
Placeholder
Placeholder
0:00
0:00