Conacul Ion Ghica

Domeniul de la Ghergani, situat în apropiere de București, în localitatea Răcari, a constituit un important punct de reper în cultura românească și în istoria literaturii române, fiind marcat de personalitatea marelui om politic Ion Ghica. A fost un loc prin care au trecut în timp personaje de frunte ale lumii politice românești și europene, scriitori și artiști. Au poposit aici de-a lungul anilor Vasile Alecsandri, George Enescu, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, Sir John Lawrence (om de stat britanic, vice-rege al Indiei) și mulți alții. În salonul de muzică veneau vestiți muzicieni ai vremii să o acompanieze pe Alexandrina, soția lui Ion Ghica, pianistă renumită. Din memoriile Sabinei Cantacuzino aflăm că aici se afla celebrul tablou de Grigorescu, Țiganca din Ghergani. Unele legende spun că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. 

”Toată lumea doreşte să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunăţii şi minunăţii, iar lumea vorbeşte în oraş despre bunul-gust, simplitatea şi frumuseţea micii noastre aşezări de la ţară.” menționa Ion Ghica către soţia sa, Alexandrina, într-o scrisoare de la 1867.

În parcul domeniului ne întâmpină un alt edificiu încărcat de istorie: capela cu criptă în care sunt înmormântați Ion Ghica și soția sa Alexandrina. Personalitățile remarcabile ale celor care au dat cândva viață acestor locuri și-au pus amprenta pe fiecare piatră, iar edificiul, salvat de la ruină de către descendenții familiei, așteaptă și el răbdător să își recapete întreaga strălucire din trecut.

---

EPOCA DE GLORIE A GHERGANILOR

Gherganii au devenit reședința propriu-zisă a cuplului Ghica după încetarea vieții active a diplomatului, către 1890. Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869 și 1888, după schițele și viziunea lui Ion Ghica, de către arhitecții Dimitrie Berindei și George Mandrea, se înscria, ca și alte reședințe boierești din epocă, în categoria ”maisons de plaisance”. Reconstrucția a presupus amplificarea și supraînălțarea conacului, ridicarea capelei și amenajarea parcului. Șederile la rude sau la prieteni, unii dintre ei proprietari sau ctitori de reședințe la țară au constituit surse de inspirație pentru Ghica: vizitele sale în Moldova la conacele de la Miclăușeni, Ruginoasa, sau la castelul lui Costache Negri de la Onești. Cuplul Alexandrina și Ion Ghica, a reușit, însă, să îi dea o notă particulară, conferindu-i un profil intelectual și artistic. Biblioteca, cele două piane, picturile, vitrinele cu vestigii greco-romane dădeau caracter interioarelor.

RĂZBOIUL ȘI DISTRUGEREA

După moartea lui Ion Ghica la Ghergani, în 1897, Ion Ghica este înmormântat în capela somptuoasă a conacului. Alexandrina a continuat să locuiască la conac până la Primul Război Mondial. Nevoită să părăsească domeniul la vârsta de 80 de ani, aceasta va suferi până la sfârșitul vieții din cauză că nu se mai putea întoarce la Ghergani. Ocupația armatei germane are efecte devastatoare asupra conacului, iar apoi cutremurul din 1940 distruge etajul şi acoperişul. Prin naţionalizare domeniul este transformat în gospodărie agricolă comunală, apoi devine spital raional în 1950, iar zece ani mai târziu spital de copii. Utilizarea improprie generează modificări ale spaţiilor interioare, recompartimentări şi dotări specifice. În 2009 domeniul a revenit moştenitorilor de drept care au început un amplu proces de restaurare. O parte semnificativă a lucrărilor a fost realizată din banii familiei, care dorește să pună în valoare conacul, capela şi monumentele funerare.

---

Capela din Ghergani, legată de conac printr-o alee, contrastează cu arhitectura de inspirație occidentală a acestuia. Ea păstrează stilul arhitectural al bisericilor ortodoxe, subliniind astfel identitatea familiei Ghica. În fața capelei se află mormântul nurorii lui Ion Ghica, Irina, născută Cantacuzino, opera sculptorului milanez Serafino Bianchi. Pe lespede sunt sculptați, ca cinci îngeri care o însoțesc în veșnicie, cei cinci copii ai prințesei depunând o ghirlandă pe mormântul mamei. Din păcate monumentul a fost vandalizat în anul 2000. În stânga capelei odihnește fratele lui Ion Ghica, Pantazi, împreună cu soția sa de origine franceză, Camille-Pauline Guyet de Fernex. 

Parcul, un alt element ce fascinează în cadrul Domeniului de la Ghergani, a fost amenajat chiar înainte de terminarea conacului, pe o suprafață de 27 de hectare, evidențiind codrul Vlăsiei, aflat în vecinătatea acestor locuri. Cu siguranță vizitele la Viena, în parcurile imperiale de la Schonbrunn și Laxenburg au constituit repere inspiraționale pentru Ion Ghica, după cum se remarcă din corespondența vremii.