Dacă ruinele pe care le zărim astăzi pe Dealul Jimbor ar putea vorbi, ne-ar relata cu siguranță povestea unei frumoase cetăți săsești, cu un rol important în viața localnicilor. Ea servea drept refugiu în vremurile de restriște, dar și ca loc de manifestare a bucuriei în zilele de sărbătoare.
Cetatea Jimborului a fost construită din piatră, ocupând o suprafață de dimensiuni reduse. Zidul de incintă are forma unui pentagon neregulat. Fortificația cuprindea un bastion, o clădire a porții și un turn patrulater, unde era amplasat clopotul, care îi avertiza pe săteni în caz de pericol.
O veche inscripţie consemnează restaurarea din anul 1692, ca urmare a invaziei tătarilor veniți în sprijinul principelui Emeric Thököly, în lupta împotriva habsburgilor.
Ceea ce impresionează încă după veacuri de existență este valoarea arhitectonică a construcției medievale, martoră tăcută a comunității sătești de odinioară.
Scurtă incursiune istorică
Nu se știe exact când a fost construită Cetatea Jimborului. În anul 1877, Rozsondai József, fostul preot al satului, scria că cetatea din Jimbor a fost ridicată în același timp cu cetatea din Rupea și cu bisericile fortificate din alte sate învecinate, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Există însă autori care datează fortificația în secolele al XV-lea sau al XVI-lea.
Un punct de reper pentru cronologia cetății este reprezentat de inscripția aflată pe ancadramentul ușii de intrare, unde sunt gravate, probabil, anul în care a fost restaurată aceasta și inițialele constructorilor. Primele două caractere, în grafie runică (în traducere EGY) sunt urmate de litere latine: SJ 1692 HJ. MM PL.
Particularități arhitecturale
Cea mai veche parte a fortificației este reprezentată de bastionul aflat în colțul sud-vestic al zidului de incintă. Acesta are o formă dreptunghiulară și prezintă trei niveluri. Pe fiecare nivel se aflau cândva câte două încăperi. Intrarea se făcea din curtea interioară. Scara ce ducea la nivelurile superioare, arcuită peste intrările de la parter și subsol, nu mai este vizibilă în prezent.
Până în anii 40 ai secolului trecut, localnicii își păstrau slănina în bastionul cetății, conform unui obicei vechi, cunoscut în toate satele săsești din Țara Bârsei.
Experiențe unice
Dacă ai ajuns pe aceste frumoase meleaguri, trebuie să fii pregătit să rămâi câteva zile. Sunt multe de văzut!
Pentru început, poți explora minunatele creații ale naturii: Vulcanul Stins, Lacul de Smarald, Coloanele de Bazalt de la Racoș sau Vulcanii Noroioși din Băile Homorod. În satul Mercheașa te vei întâlni cu Stejarul Secular, câștigătorul concursului „Cel mai bătrân arbore din România”, desfășurat în anul 2009.
Poți opta apoi pentru o incursiune în istoria locului, vizitând Cetatea Rupea și bisericile evanghelice fortificate din Rupea, Homorod, Mercheașa și Jimbor.
Link copiat! 
Continuă cu Google
