Castelul Apafi

Un castel princiar cu zeci de slujitori, partide de vânătoare, baluri și oameni din înalta societate a vremii. Așa a arătat perioada de glorie a castelului Apafi din Dumbrăveni, care se află astăzi în centrul localității din județul Sibiu, la jumătatea distanței dintre Sighișoara și Mediaș. Un loc în care au poposit împărați, cancelari și poeți, s-au semnat documente importante și s-au scris file din istoria mare, evenimente ale căror ecouri răsună până în zilele noastre.

Castelul a strălucit cu adevărat în timpul vieții Principelui Mihai Apafi I, cel care l-a renovat și modernizat. Cronicile din acea perioadă ne ajută să ne imaginăm un loc de basm, cu zeci de încăperi și săli de bal elegant decorate, o livadă și grădină cu flori, vegheate de un turn cu ceas. Întregul complex era la acea vreme o fortificație poligonală cu patru turnuri, înconjurată cu ziduri și șanțuri de apărare cu apă deviată din râul Târnava Mare.

Mai apoi, castelul a jucat un rol important în istoria comunității armenești din România. Fiind mari negustori, aceștia au populat zona în timpul secolului al XVI-lea, iar Dumbrăveniul a devenit astfel al doilea oraș dintre cele mai intens populate de armeni din România, după Gherla. A fost declarat „oraș regal liber”, fapt ce conferea acestei comunități o mulțime de privilegii și dreptul de a se autoadministra prin legi și tribunale proprii. Castelul a fost intens folosit de comunitate în acea perioadă, devenind loc de adunare pentru festivități, dar și important centru comercial.

În secolele ce au urmat castelul a avut funcțiuni diverse, devenind sediul al Fiscului, Primăriei, Tribunalului Regal, Judecătoriei, școlii și chiar și arestul poliției. Toate acestea au condus la degradarea sa treptată, iar în zilele noastre autoritățile locale fac eforturi susținute în atragerea de fonduri cu ajutorul cărora să i se redea strălucirea și grandoarea de odinioară.

Încă din secolul al XII-lea, terenul pe care se află astăzi castelul a aparținut unora dintre cele mai mari familii nobiliare maghiare: Szentivány și Ernyei. Prin succesiune și vânzări repetate el a ajuns de-a lungul timpului în posesia familiilor Bethlen și Apafi. La un moment dat apare aici un conac, pe locul căruia va fi construit, între anii 1552 și 1556, un castel renascentist.

Pe lângă rolul de reședință familială, el capătă și funcții administrative, în vremea lui Apafi Győrgy. Fiul acestuia, Mihai Apafi, consolidează și dezvoltă construcția, adăugând mai multe clădiri administrative și numeroase fortificații. Urmașul său, Mihai Apafi al II-lea, a fost Principe al Transilvaniei între anii 1690 și 1696, când a renunțat formal la titlu în favoarea împăratului austriac Leopold I și s-a retras la Viena până la finalul vieții. Soția sa, Kata Bethlen, a încercat o salvare financiară a domeniului, dar după moartea sa, din pricina datoriilor, castelul a intrat în proprietatea Imperiului Habsburgic și mai apoi în cea a Comunității Armenilor.

La castelul din Dumbrăveni au avut loc evenimente istorice importante și întâlniri de mare relevanță. În anul 1685, aici s-a semnat „Tratatul de la Ebesfalva” între Principele Mihai Apafi I și Emisarul Împăratului Austriei, încercându-se astfel să se oprească aducerea de noi trupe imperiale în Ardeal. Cancelarul Transilvaniei Teleky Mihály a semnat aici „Actul de supunere”, prin care Adunarea Stărilor întrunite la Sibiu a solicitat, la 9 mai 1688, protecția Împăratului Austriac, ce a condus la pierderea independenței Transilvaniei în favoarea Imperiului Habsburgic.

Ulterior, în 1773, împăratul Iosif al II-lea a vizitat castelul, iar în timpul revoluției din 1848, acesta a fost locul unde generalul Bem Jozsef și Petofi Sandor au poposit pentru trei zile. Mai târziu, la 27 aprilie 1919, Castelul Apafi a găzduit Marea Adunare Națională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susținere a Marii Uniri din 1918. La 23 iunie 2019, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la acest eveniment, o placă comemorativă a fost dezvelită în curtea castelului de către Partida Romilor PRO-Europa.

Un fapt inedit și demn de știut este și acela că din pivnițele imense ale castelului porneau două tunele secrete, pe sub râul Târnava Mare. Unul dintre ele făcea legătura între castelul din Dumbrăveni și Castelul Apafi din Mălâncrav, aflat la 19 km, iar celălalt ajungea până în comuna Slimnic (jud. Sibiu) pe o lungime de 58 km, iar apoi continua încă 20 km până la Sibiu. Acestea erau folosite ca adăpost subteran pentru populație în timp de război, dar și pentru transport rapid. În zilele noastre, tunelurile sunt impracticabile din cauza surpărilor de pământ.

Administrația locală organizează periodic evenimente în curtea castelului. Tot în Dumbrăveni se poate vizita și Biserica Armenească Sf. Elisabeta de Tunigia, construită în stil baroc, un edificiu ce păstrează amintirea bogăţiei și grandorii comunităţii armeneşti din trecut.

Zona oferă însă multe alte atracții pentru turiștii pasionați de istorie. La mică distanță se află localitățile Sighișoara și Biertan, cunoscute pentru atmosfera medievală și una dintre cele mai impresionante biserici fortificate din Transilvania.