Mănăstirea Teodoreni, ctitorită în anul 1597 de postelnicul Teodor Movilă, este considerată „sora mai mică” a Mănăstirii Sucevița, purtând semnificația istorică și arhitecturală a Movileștilor, familie de domnitori.
Planul arhitectural al bisericii, realizat de Constantin Batiște, urmează tradiția stilului arhitectural moldovenesc, cu o formă trilobată distinctivă, reprezentând altarul, naosul și pronaosul. Zidurile groase din piatră de carieră au contribuit la rezistența în fața vicisitudinilor timpului.
Biserica, înconjurată de un pridvor boltit și decorată cu ocnițe, prezintă un stil moldovenesc autentic, cu influențe gotice în ancadramentele ferestrelor. Pardoseala, realizată din parchet de stejar oferit de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei în anul 1785, păstrează încă elemente din acea perioadă. Importante piese de inventar, precum catapeteasma veche, icoanele, strana cantorală din 1597 și cărți de cult din secolele XVII-XVIII, completează patrimoniul mănăstirii.
În interiorul bisericii, pe peretele din partea dreaptă, imediat după intrare, se păstrează un vechi tablou votiv al ctitorilor, conținând portretele în mărime naturală ale lui Teodor Movilă, ctitorul bisericii, și alături de el pe Miron Costin, mare cărturar al vremurilor, ținând în mâna stângă o miniatură a sfântului locaș. Scena surprinde un detaliu interesant: biserica este redată într-o mai veche formă a sa, fără pridvor, reflectând evoluția arhitecturală a lăcașului de-a lungul timpului. Acest element adaugă nu doar valoare artistică, ci și informații importante privind transformările prin care a trecut biserica.
Tradiția afirmă că în partea dreaptă a pronaosului, sub o lespede de piatră, se află locul de odihnă veșnică al ctitorului, Teodor Movilă. Această mențiune adaugă o notă de solemnitate și venerație, subliniind legătura strânsă dintre ctitor și acest loc sfânt.
Povestea locului
Biserica, lipsită de pisanie, păstrează un loc gol destinat acesteia. Totuși, pe contrafortul altarului, sub o lespede, se găsește inscripția „KOS 1597 BT”, încă nedescifrată. Astfel, enigma inscripției adaugă mister istoriei bisericii, sugerând posibile conexiuni cu persoane și evenimente din trecutul său tumultuos.
Legenda vorbește despre o intrare secretă a mănăstirii Teodoreni, un tunel subteran ascuns, presupus a fi fost un mijloc de trecere sub zidul sudic. Acest tunel avea originea într-o construcție întărită din curtea mănăstirii, ruinată în timp. În anii 1957-58, se mai vedea în locul acestei construcții un turn ruinat numit Hulubăria, cu acoperișul prăbușit. Se presupune că acest turn avea cel puțin două niveluri și era folosit pentru depozitare. Lângă el, o groapă în pământ dezvăluia începutul unui tunel sau beci care se îndrepta spre exterior și despre care legenda spune că era folosit chiar și de oamenii lui Ștefan-Vodă.
Hangos útmutató
Kapcsolat
Felszereltség
Akadálymentesített hozzáférési lehetőségek
No
Hozzáférés és belépés
Intrare liberă
Wi-Fi
No
Hozzáférés a turisztikai látnivaló hoz
Bicycle, Railroad, Walking, By car
Státusz
Felújítás alatt, Látogatható
Sanitare a helyszínen vagy annak közelében
Yes
Fizetési módok
Cash
Turistavezető
Român, Englez
Parkolás
Own
A gondnokok fenntartják a jogot, hogy módosítsák a látogatási feltételeket a látnivalóknál.
Nyitvatartás
hétfő
07:00-21:00
kedd
07:00-21:00
szerda
07:00-21:00
csütörtök
07:00-21:00
péntek
07:00-21:00
szombat
07:00-21:00
vasárnap
08:00-21:00
Értékelések