Cula Greceanu - Complexul Muzeal Măldărăști

Pășește în universul boierilor din Oltenia vizitând Cula Greceanu, cea mai veche culă din România, a cărei formă actuală datează din 1790. Este amplasată în Măldărești, județul Vâlcea iar istoria ei e păzită acum de arbori înalți, ce par a-i păstra secretele din vremurile de demult în care ea îndeplinea rolul de turn de veghe și apărare împotriva turcilor. 

Măiestria meșterilor olteni îți va fura privirea de la primii pași pe care îi vei face prin poarta moșiei. Vei observa cerdacul, specific culelor din Oltenia, dovada vie că frumosul se îmbina armonios cu utilul, iar punctul de veghe asupra întregii moșii era utilizat și ca spațiu de tihnă și recreere, căci arcadele sale se deschid către exterior, permițând luminii să inunde încăperile. 

Cula a fost locuită de două mari familii boierești: Măldărescu, iar apoi Greceanu. Ultima proprietară înainte de naționalizarea comunistă a fost Olga Greceanu, artistă renumită și probabil prima feministă din România. Se spune că cerdacul era locul său preferat pentru a crea.  

Explorându-i încăperile, vei avea șansa de a vedea picturile care îi redau pe membrii familiei Măldărescu veghind asupra culei. Frescele vii sunt printre ultimele lucrări ale artistei rămase intacte.

Astăzi, Cula Greceanu este declarată monument istoric și face parte din Complexul Muzeal Măldărești, fiind achiziționată de Consiliul Județean Vâlcea în anul 2021.

Culele din România

Termenul „culă” derivă de la cuvântul, turcesc kule, care înseamnă turn. Culele erau construite din lemn sau din piatră și erau amplasate pe coline, pentru a-și putea îndeplini atât rolul de pază și semnalizare a pericolului, cât și pe cel de locuire. Culele reprezentau emblema familiei pe care o adăpostea și pe timp de pace, dincolo de rolul său practic, era expresia bunăstării. Particularitatea culelor oltenești este cerdacul, deosebit de frumos el fiind o concesie făcută exigențelor de confort și de frumos în detrimentul nevoilor apărării.

---

Scurtă incursiune istorică

Povestea culei începe în anul 1516 când Nan Paharnicul construiește un turn de apărare pentru a-și proteja teritoriul. Câțiva ani mai târziu, nepotul său, Tudor Maldăr, ridică în jurul turnului o casă fortificată. Forma actuală datează din perioada 1780-1790 când cula a fost refăcută de către boierul Gheorghe Măldărescu și soția acestuia, Eva. Casa va rămâne zestre fiicei lor Maria care s-a căsătorit cu Gheorghe Greceanu, iar de atunci cula a rămas până la naționalizare în patrimoniul Grecenilor.

---

Olga Greceanu (1890 – 1978)

O personalitate complexă a culturii românești, probabil prima feministă din România, Olga Greceanu a fost o pictoriță apreciată în Europa și America. Discretă și aristocrată, doamnă de companie a Reginei Maria, a fost singura femeie acceptată în grupul ortodox creștin „Rugul Aprins” primind îngăduința patriarhilor Nicodim și Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din țară. Ea a decorat interiorul Culei Greceanu cu fresce ce evocă trecutul familiei soțului ei.