Zidurile Cetății Oradea - Bastionul Aurit și Curtina Estică, etapa a V-a

Cetatea Oradea este una dintre puținele cetăți bastionare din România. Ea a fost și rămâne emblema orașului Oradea, fiind un punct central al evenimentelor culturale.

În anul 1619, principele transilvănean Gabriel Bethlen a început construirea unui palat unic în incinta cetății, cu pereți paraleli cu zidurile exterioare și câte un turn la fiecare dintre cele cinci colțuri. Bastionul Ciunt, Bastionul Bethlen, Bastionul Crăișorul, Bastionul Roșu și Bastionul Aurit sunt cele cinci bastioane amplasate la colțurile cetății.

Șanțul care înconjoară cetatea amintește de rolul defensiv important pe care l-a avut de-a lungul secolelor. Acest șanț era umplut cu apă termală din Pârâul Peța și cu apă rece din Crișul Repede, având adâncime de 4 metri și o lățime de 50 de metri, prevenind astfel înghețarea apei și facilitând apărarea cetății pe timp de iarnă.

În ultimele decenii, Bastionul Aurit, împreună cu restul cetății, a trecut prin procese de restaurare pentru a-i reda strălucirea de odinioară și pentru a-l conserva ca parte importantă a patrimoniului istoric al Oradei.

Curtina către Bastionul Aurit a fost construită între anii 1580-1581, în ultimii ani ai domniei lui Cristofor Báthory. Acest zid masiv este flancat în interior de cazemate. Baza și brâul sunt realizate din blocuri masive de piatră, în timp ce cărămida conferă construcției aspectul său dominant. 

Denumirea „Aurit” provine de la acoperișul său inițial, care era placat cu foițe de aur. Această caracteristică a conferit bastionului un aspect deosebit și l-a făcut remarcabil.

Bastionul Aurit, ca parte a sistemului de apărare al cetății, avea rolul de a proteja fortăreața împotriva invaziilor. Zidurile groase și structura sa robustă îl făceau un punct strategic important în apărarea cetății.

Scurtă incursiune istorică

De-a lungul istoriei sale, cetatea a fost asediată și reconstruită de mai multe ori. A fost cucerită de turci în 1660 și a rămas sub control otoman până în 1692, când a fost recucerită de habsburgi.

Bastionul Aurit face parte din sistemul de fortificații al Cetății Oradea, care a fost reconstruit în secolul al XVI-lea în stil renascentist italian. Cetatea are o formă pentagonală, iar bastioanele sunt amplasate la colțurile acestei forme.

---

Reprezentarea legendei Sfântului Ladislau

Cercetările arheologice au stabilit că primul centru urban a fost situat sub actuala cetate. Prima construcție, ridicată la sfârșitul secolului al XI-lea, a fost amplasată pe o insulă situată între brațele Crișului Repede și Peța, într-o zonă mlăștinoasă și împădurită. 

În această zonă, cunoscută sub numele de Grădina Cerbilor, Regele Ladislau al Ungariei venea adesea la vânătoare. Se spune că în timp ce se odihnea aici, îngerii l-au îndemnat să ridice o construcție, astfel a apărut biserica dedicată Sfintei Fecioare Maria, loc cunocut ca Varad.

---

Experiențe unice

Bastionul Aurit este un simbol al măreției arhitecturale și al importanței istorice a Cetății Oradea, reprezentând un punct de interes major pentru cei care doresc să exploreze bogata moștenire culturală a orașului.

Cetatea a fost redeschisă în anul 2015, după un amplu proces de restaurare a clădirilor, curții și podului. Lucrările de renovare continuă, incluzând amenajarea curții interioare, a curtinei de est și a zidurilor.

Muzeele, atelierele meșteșugărești, demonstrațiile medievale, evenimentele și restaurantele oferă o incursiune în vremuri demult apuse.

Astăzi, Cetatea Oradea este, de asemenea, punctul central al evenimentelor culturale din oraș, găzduind festivaluri medievale, seri de film și alte evenimente desfășurate în Parcul Cetății.