Cetatea Sarmizegetusa Regia - Drumul Pavat

Monumentalitatea sanctuarului de la Grădiștea de Munte se află sub semnul unei permanente fascinații, stârnind vizitatorilor curiozitatea și interesul pentru cunoașterea civilizației și spiritualității remarcabile a dacilor.

Unul dintre cele mai interesante elemente constitutive ale sanctuarului este drumul pavat cu lespezi de calcar. Construit cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr., acesta făcea legătura între fortificație și zona sacră. De-a lungul său se desfășurau procesiunile, având ca punct final o piațetă pavată și ea tot cu dale de calcar, situată în imediata apropiere a templului mare rotund.

Prin arhitectura sa, acest drum pregătea intrarea într-un spațiu marcat de prezența divină. Formele sale clare, îngrijit fasonate și îmbinate indicau desprinderea de cotidian. După cum rezultă din rapoartele cercetărilor arheologice, drumul era alcătuit din nenumărate trepte scunde și, din loc în loc, din planuri orizontale. Asemenea trepte normau mersul pe drumul pavat, impunând o anumită cadență. Efectul produs de mișcarea ritmică a persoanelor care purtau în procesiune darurile pentru zei era cu siguranță impresionant. Imaginează-ți măreția momentului! Pentru că atunci când vei decide să-l vizitezi, va înceta să fie doar un drum pavat. Te va conduce la templu!

Particularități arhitecturale

Cercetările arheologice au evidențiat că drumul pavat avea două bifurcații, pe traseul său cunoscut. La prima bifurcație, o alee din dale de andezit, gresie și calcar se desprindea din drumul pavat, conducând spre un edificiu de cult de pe terasa a IX-a. 

La a doua bifurcație, destul de dificil de localizat, drumul pavat se ramifica încă o dată, astfel încât o parte conducea spre templul mare de andezit de pe terasa a X-a, iar cealaltă se îndrepta spre terasa a XI-a.

Drumul pavat era mărginit de borduri realizate din blocuri de calcar, pe unele porțiuni fiind folosite lespezi de calcar, așezate în cant. Specialiștii au emis ipoteza că aceste borduri susțineau stâlpii unui acoperiș de lemn.

Comori neprețuite

Artefactele descoperite la Grădiștea de Munte - Sarmizegetusa Regia demonstrează că dacii erau meșteri desăvârșiți în arta prelucrării metalelor, a pietrei sau lutului.

Cele mai impresionante vestigii dacice cunoscute până în prezent sunt brăţările plurispiralice dintr-un aur de mare fineţe, multe dintre ele având chiar peste 1 kg greutate.

Ceramica pictată cu motive vegetale și animaliere sau cu motive geometrice complexe, vesela de masă elegantă, cu evidente influențe mediteraneene, uneltele agricole sau de tâmplărie, uneltele de orfevrerie, piesele de podoabă din metal preţios, piesele de harnaşament și armele constituie tot atâtea mărturii ale măiestriei dacilor. 

Experiențe unice

Dacă vrei să afli mai multe despre daci, dar și despre situl arheologic, participă la evenimentul „Ziua porților deschise”, care se desfășoară anual la Grădiștea de Munte - Sarmizegetusa Regia. În cadrul acestui eveniment, prin intermediul unor tururi ghidate, sunt prezentate rezultatele cercetărilor arheologice din cursul anului respectiv. Un eveniment similar are loc și la cetatea dacică de la Costești-Cetățuie.

Iar dacă ești interesat de demonstrații de luptă, ritualuri dacice și romane, dansuri, ceremonii și antrenamente militare, ateliere civile interactive sau concursuri de gastronomie antică, vei găsi toate acestea la festivalul de reconstituire istorică antică Dac Fest, eveniment organizat în fiecare an pe platoul de la Măgura Uroiului, lângă Simeria.