Castelul Brâncovenesc din comuna Sâmbăta de Sus

Castelul Brâncovenesc din Sâmbăta de Sus, situat în județul Brașov, este un monument ce reflecta în trecut perioada de înflorire a stilului arhitectural brâncovenesc în Țara Românească și în zonele învecinate.

În secolul XVIII, castelul era una dintre puținele clădiri reprezentative pentru acest stil arhitectural caracterizat prin detalii ornamentale elaborate și influențe otomane și bizantine. La finalul secolului a fost dărâmat, fiind ulterior reconstruit în stil baroc târziu, dar păstrând elemente decorative din vechiul palat. El oferă și astăzi o privire în trecutul istoric și cultural al zonei.

Castelul a fost construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în timpul voievodului Constantin Brâncoveanu, domnitor al Țării Românești, un simbol al rezistenței românești și al apărării credinței ortodoxe. Domnia sa, care a durat între 1688 și 1714, a fost marcată de idealul său de a promova arta și cultura. A fost un susținător al Bisericii Ortodoxe și a încurajat educația religioasă. A inițiat construcția mai multor biserici și mănăstiri, inclusiv Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Domnia lui a fost întreruptă tragic în 1714, când a fost capturat de otomani și executat alături de cei patru fii ai săi pentru refuzul de a se converti la Islam. 

Castelul Brâncovenesc a fost martor, timp de secole, al evenimentelor din regiune, devenind un simbol cultural al zonei. Astăzi el se află în curs de reabilitare, dar liniștea și peisajul molcom din zonă invită la învățare și contemplare. Vizitează acest loc pentru a descoperi bogăția moștenirii istorice a județului Brașov și a întregii țări!

După moartea lui Constantin Brâncoveanu, domeniul ajunge în proprietatea lui Dumitru Marcu, un negustor sibian, iar la finalul de secol XVIII este dărâmat în totalitate, ca o măsură de siguranță militară. Pivnițele sunt singurele care s-au păstrat până în zilele noastre din construcția inițială.

Banul Grigore Brâncoveanu reface vechea moșie în secolul al XIX-lea, construind aici un ansamblu compus din palat în stil baroc târziu, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini. Odată cu venirea reformei agrare din anul 1922, domeniul ajunge în proprietatea Mitropoliei din Sibiu, iar în 24 iunie 1925 este inaugurat aici un centru de recreere pentru artişti şi scriitori, menire care îi revine timp de câteva decenii. După finalul marilor războaie este transformat în şcoală primară.

Odată ajunși în zonă, vizita devine completă doar atunci când e completată de un popas la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Mănăstirea a fost construită tot de Constantin Brâncoveanu și este un simbol al identității naționale și spirituale a celor din zonă. Distrusă din temelii în anul 1785 la ordinele Curții de la Viena, ea a fost restaurată începând cu anul 1926.

Turiștii vor găsi aici un loc de profundă reculegere, un altar în pădure, unde se săvârşesc slujbe în aer liber, în mijlocul naturii. Astăzi, aici este adăpostită și „Academia de la Sâmbăta”, un centru de spiritualitate creştină, artă, ştiinţă şi cultură care organizează conferinţe, congrese şi simpozioane cu tematică teologică.