România Atractivă este un proiect european care, din punctul meu de vedere, va schimba destinul acestei țări pe harta turistică a lumii. România este un paradis care merită văzut, gustat și apreciat cu sufletul și mintea oricărui turist dornic să găsească locuri și destinații interesante.

Chiar și o piatră simplă din ruina unui castru roman îți dezvăluie povestea dinainte de început a Daciei cu greu cucerită de romani. O creangă de stejar din curtea unui castel, la care te-ai retras puțin obosit de drum, îți deschide larg fereastra încât tu nu mai ești călător, ci te transformi într-un șarmant cavaler sau prințesă.

Lista celor 275 de obiective ar putea continua cu mult mai multe, fiindcă Dumnezeu a binecuvântat meleagurile României cu toate frumusețile și bogățiile din creația Sa. România li s-a dat stră-strămoșilor noștri, ei ne-au dat-o nouă, iar noi trebuie s-o dăm lor, copiilor-copiilor noștri – așa cum ni s-au transmis obiceiurile pământului, moștenite din generație în generație, perpetuând credința în Dumnezeu, portul și graiul străbun românesc.

În platforma România Atractivă se vorbește despre toate etniile din România, dar nu și despre romi, pentru că ei nu au un loc marcat pe harta României. Pot spune cu mândrie că pe pământul României noi, romii, ne aflăm în orice oraș, sat sau comună.

Poporul romilor este o națiune de oameni liberi. Ei sunt printre primii călători ai Terrei și acesta este motivul principal pentru care sunt cunoscuți ca nomazi. Dragostea lor pentru viață și libertate este ceea ce îi caracterizează cel mai bine. Această iubire este simbolul drapelului ce îl poartă prin lume: albastrul cerului, verdele pământului și roata drumului.

Pentru comunitatea romilor din România, dar si pentru comunitatea romilor din întreaga lume, faptul că există o platformă digitală gratuită tradusă integral în limba lor, prin care să descopere și să învețe despre cele mai frumoase zone turistice, istorice, gastronomice din România, este un pas decisiv prin care națiunea romilor își dezvăluie și afirmă identitatea în fața celorlaltor popoare ale lumii.

Folosirea limbii romani dă o notă în plus afirmării ca limbă internațională. Comunitatea romilor se mândrește că limba lor se face auzită peste tot, dar mai ales că acum pot descoperi pe lângă frumusețile României și frumusețiile limbii romani. Limba romilor căldărari și-a păstrat cel mai bine graiul, un grai pe care îl puteți auzi și voi prin cele 275 de ghiduri audio pe care mi-am pus chiar eu vocea.

De-a lungul secolelor, nimeni nu a încercat să îi înțeleagă sau să se apropie de ei. Doar marii artiști ai vremii s-au apropiat de trăirea lor și au încercat să deslușească magia vieții romilor și să picteze, ori să pună pe note muzicale dansul și jocul, să redea graiul aerului în vraja artei. Așa s-au creat opere care sunt și vor fi capodopere de artă.

Istoria ne arată că povestea romilor a influențat mulți scriitori și artiști precum: Cervantes, Shakespeare, Rabelais, Moliere, Voltaire, Diderat, Byron, Schiller, Pușkin, Dostoievsky, Prosper Merimee, Federico Garchia Lorca, Alexander Hardy,Victor Hugo, Dostoievsky și lista nu se oprește aici.

Scriitori români au fost și ei inspirați de poporul romilor și au scris Șatra (Zaharia Stancu), La țigănci (Mircea Eliade), Ţiganiada (Budai Deleanu), Groapa (Eugen Barbu), Faraonii (Ion Agârbiceanu), dar au scris pagini nemuritoare despre viaţa lor și V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, I.M. Bujoreanu, O. Goga, Sarmiza Cretzeanu, Tudor Arghezi etc.

Câțiva compozitori europeni cunoscuți au trăit împreună cu comunitățile de romi și au preluat teme muzicale din mediul lor muzical, transformându-le în lucrări de muzică clasică binecunoscute, cum sunt: Weber, Rahmaninov, Bizet, Brahms, Ceaikovski, Stravinsky, Haydn, List, Ravel, Enescu, Bartok.

Ambasadori ai muzicii care au făcut cunoscută România în lume: Zavaidoc, Grigoraș Dinicu, Fănică Luca, Maria Lătărețu, Barbu Lăutaru. De altfel, primii profesori ai lui Ciprian Porumbescu şi G. Enescu au fost ţigani lăutari.

Scriitorii și poeții sunt răspunzători direct de limba unui popor. Romii au o limbă muzicală, plină de vocale, de aceea ei cand vorbesc parcă ar cânta și când cântă nimeni nu le stă în față. Glasul lor vine din adâncul inimii spre lumea creației lui Dumnezeu și a naturii în care au crescut. 

Sunt peste 20 de milioane de romi în lume dar, scriitori romi doar 300. Celelalte neamuri de romi nu vorbesc fluent romanes, sau unii au uitat să vorbească limba. Pentru că sunt mai multe neamuri de romi s-a cautat după anii 1990 să se alcătuiască o limbă standard romani. La fel cum prin anii 1980 s-a căutat să se formeze o limbă înțeleasă de toti, experanto. Dar nu a avut nici un succes. Așa se întâmplă la fel și cu limba standard romani. Limba de scris și vorbit a romilor este și va rămâne limba romaii a căldărarilor, cunoscută sub denumirea de dialectul căldărăresc. Pentru că  scriitorii romi aparțin acestui dialect pe care îl înțeleg toate neamurile de romi, rămâne limba romaii în graiul căldărarilor. De aceea și Biblia a fost tradusă în acest dialect romano căldărăresc.

Cât despre mâncare, mâncarea romilor este simplă, dar ascunde o adevărată bogăție de gust. Mâncarea tradițională se numește sah thai mas (ciorbă de varză cu carne afumată de porc și orez). Alte mâncăruri sunt: rânza (mușchiul de porc cu mirodenii, ținut la fum), mașo tala o țăsuto (pește sub jar), pui pe sîr a la Lulica (pui la grătar în mujdei de usturoi cu ardei copți), mămăliga romaii, săviakul romano (cozonacul), pogăcile și plăcintele și multe altele. Îți plouă-n gură cănd vorbești despre ele, apoi să le mai și mănânci!

Te poftim și noi la masă și la o poveste spunându-ți cea mai frumoasă: ”Xa Devllesa!” adică „Poftă bună!”, care înseamnă „Manâncă cu Dumnezeu!”.

Sunt multe neamuri de romi, fiecare denumire fiind după meseria pe care o practică: argintari, aurari, căldărari, ciurari,  rudari, geambași,  zlătari, ursari, bidinari, gabori, vătrași, lăutari, mătăsari, spoitori, florari, fierari, penari, cocalari, băieși etc. Fiind înzestrați cu aceste meserii, brățări de aur, romii s-au înțeles dintotdeauna cu populația pe unde își instalau șatra.

Romii căldărari sunt aparte de celălalte neamuri de romi. De ce? Pentru că ei s-au distins față de ceilalți. Viața lor a fost simplă și liberă. Ei nu s-au înrudit și nu s-au încuscrit cu celălalte neamuri de romi. Din cauza aceasta ei și-au păstrat cel mai bine limba, portul, tradițiile și obiceiurile, precum salbele de aur ce le purtau oacheșele femei în jurul gâtului și monezile de argint ce le împleteau în părul negru.  

Viața romilor a fost întotdeauna o călătorie cu soarele-răsare în fața drumului, spre soarele-apune în jurul pământului. Astăzi se cheamă turism.

Vine un moment în viața fiecărui om când simte că nu poate avea libertate deplină și atunci, vrea să călătorească și să cunoască viața drumului în locuri pe unde pașii nu l-au purtat niciodată.

Romii, așa s-au născut, să călătorească și să nu cunoască frontiere și granițe în calea lor, pentru că sufletul lor este liber și aparține întregului pământ. Puțini dintre noi știu cum este senzația de a merge desculț prin zăpadă sau iarba proaspăt cosită și a dormi sub cerul gol privind stelele, dar este o senzație pe care vă încurajez să o aveți.

Acum, lăsați-vă purtați prin locurile mai puțin știute și deschideți-vă sufletul să le aflați poveștile. România Atractivă este ghidul vostru într-o călătorie de neuitat!