Mănăstirea Dimitrie Cantemir

Dacă ai pornit pe drumurile moldave nu se poate să nu ajungi și în valea Elanului, comuna Dimitrie Cantemir, pe meleaguri încărcate de istorie și spiritualitate. Mănăstirea Dimitrie Cantemir este una din vetrele monahale ce poartă și întreține firul istoriei neamului românesc.

Potrivit legendei locului, la marginea satului Grumezoaia, în apropierea mănăstirii, se află stejarul lui Tolontan, de care se spune că domnitorul Ștefan cel Mare lega calul. De acolo venea pe jos, prin pădure, până la schitul devenit mănăstire.

Domnitorul Ștefan cel Mare oferă acest teren unuia dintre oștenii săi ca recunoaștere pentru actele de curaj deosebit, iar acesta edifică prima biserică din lemn. Ulterior, în anul 1692, Domnitorul Dimitrie Cantemir înalță o nouă biserică din lemn pe locul celei anterioare, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, care îi poartă numele și continuă să existe și în prezent.

În altarul bisericii vechi „Vovidenia” se află un trunchi de stejar sculptat, care este masa sfântului altar. În tot ce vei găsi aici vei simți legătura strânsă dintre biserică, om și natură!   

Paraclisul de iarnă este biserica originală a mănăstirii, consacrată hramului „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, datând din secolul al XVIII-lea. Acesta este construit integral din lemn, având formă de navă și dimensiuni reduse, iar în urma lucrărilor din anul 2004 a fost pictat în tehnica al-secco. 

Pe de altă parte, biserica principală, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, este mai nouă, fiind ridicată între anii 1997-2001. Stilul construcției este bizantin, având și o serie de influențe ale arhitecturii moldovenești, însă acoperișul este influențat mai degrabă de stilul bucovinean. La interior, naosul este prelungit, iar în sfântul altar se poate observa faptul că absida este în semicerc. 

Dimitrie Cantemir, ctitorul mănăstirii, s-a născut în anul 1673 și a fost domnitorul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și anii 1710-1711). 

În afara atribuțiilor sale de domnitor, acesta a avut și importante contribuții în cultură, fiind unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai umanismului și preiluminismului românesc.

Istoric, lingvist, etnograf, compozitor, filozof și antropolog, Dimitrie Cantemir a fost inclusiv membru al Academiei de Științe din Berlin. 

În zonă se află mai multe lăcașe de cult, cum ar fi Mănăstirile Gârceni, Fâstâci, Florești, Pârvești și Grăjdeni, dar și biserica din satul Grumezoaia și biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a Episcopiei Huşilor.

Alte atracții turistice pe care merită să le vizitezi atunci când ajungi prin aceste locuri sunt Stejarul lui Tolontan, Muzeul sătesc din Grumezoaia, Muzeul Eparhial și Muzeul Viticulturii din Huși sau Grădina Zoologică din Bârlad.